Ziua 28 – Te iert, mama! Azi, port rochițe și fundițe. Și sunt FEMEIE.

Ziua 28 este o continuare a relației mele cu mama mea, Lucia.

Mama, aș vrea să știi, încă de la începutul acestei dezvăluiri, că nimic din cele de mai jos nu îți vor fi noi. Am simțit stringent să eliberez aceasta parte din mine, care a suferit atât de mulți ani în tăcere. Multumesc, mama, ca mă înțelegi și că mă suții în toate și în tot. Ești cea mai buna mamă, cea pe care nu aș înlocui-o niciodată cu o alta. Ești tot ceea ce mi-am dorit. Mama, de ce nu îmi aduc aminte să fi avut și eu părul lung, când eram mică. Am căutat prin albumele de poze ale copilariei și nu am găsit nicio poza, care să mă reprezinte așa.

Mama, de ce am simțit mereu că m-ai dorit băiat? Că, prin simplul fapt că mereu îmbrăcam hainele fratelui meu mai mare, I., mă făceai băiețelul tău mai mic.

Mama, de ce nu știu să fi avut rochițe cu bulinuțe pe mine și de ce nu îmi aduc aminte șă fi avut codițe împletite, papucei de lac și fustițe de prințesă?

Mama, de ce eu nu am putut să înțeleg, decât mult prea târziu, faptul că parul desfăcut este o bijuterie de simbol al femininului din noi?

Mama, de ce toate aceastea? Eu îmi aduc aminte de tine ca fiind inspirația mea supremă de feminiatte, frumusețe și senzual la superlativ?

Pentru că a fost Comunism, mama? Ori pentru că așa era pe atunci sau că nu știai nici tu cum să crești o fetiță?

Mama, ce de mi-ai tuns parul băiețește? De ce eram grasuță mereu, pentru că mâncam până și pe ascuns? De ce, mama, până foarte târziu, nu am avut o relație bună cu mâncarea?

Mama, de ce nu mi-ai spus faptul că poate tu nu ai dorit să mă ai prințesă, pentru a nu purta suferința și stimgma, pe care tu și sora ta, precum și mama ta ați purtat-o?

Mama, azi, nu este prea târziu. Azi, te iert și te iubesc mai mult decât te iubeam ieri.

Who is that girl?

Mama, MULȚUMESC! Mă uit la tine pe ascuns, când ești la mine. Ai rămas elegantă și controlată în felul în care servești cina, în felul în care speli vasele și nu te intereseaă să înveți să le pui în masina de spalat vase. Te ascult, dimineata, cand esti la mine si le vorbesti copiilor frumos si calm. Ești o bunica prezetă, implicată, caldă și empatică. Ne faci cele mai bune mâncăruri si cele mai bune clătite! Mama, esti cea mai bună ființă și nu ești mai prejos decât tata. Dar tu știi că între mine și tata a fost și va rămâne mereu o relație de neînlocuit. El era cel ce simțeam că m-a dorit cu adevărat fetița lui. Dar, mama, ce zici de asta: azi, aici sunt cea mai faină FEMEIE care am putut fi vreodată.

Amazoană sunt, mama!

Am peste 50 de rochii, mama! Iubesc să ma îmbrac în parfumul senzual al sexualității feminine. Îmbrac cu ușurință toate arhetipurile femeii și, pentru aceasta, nu am avut niciodată nevoie să merg să învăț la cursuri de feminitate cum să mă port ca femeie și cum să îmi explorez senzualitatea și carisma din mine. Sunt iubitoare și caldă, sunt o iubită dedicata și iubesc să mă bucur de fustițe sși de cordeluțe, mama. Nu a papusi, dar am crescut-o eu Lua asa cum eu nu am fost crescuta.

Știu, că poate un pic te va durea ceea ce vei citi aici, dar te rog să ma ierti. Știi că deja am vorbit de nenumarate ori despre asta și că amandouă am înțeles cât de benefic ne-a fost să ne spunem anumite lucruri, chiar și acum, mai târziu decât ne-am fi dorit sî fi avut ocazia să ni le spunem.

Mama, mulțumesc! Azi, îmi spui că sunt minunată, că mă consideri cea mai frumoasă femeie și că te mândrești cu mine. Te simt! Știu că mă adori și că vezi că port în mine toate arhetipurile femeii.
Dar mama, tu știi care est epreferatul meu?

Amazoana, mama…

OM