
Ziua 11 – Te iubesc, OM! Către suflet cine se mai duce, măcar din când în când?
„The meaning of my life, it all begins with YOU…”
Azi, am păcătuit. Nu mă ierta, Doamne, te rog. Nu voi sta în genunchi și nu vreau să îți spun ce am făcut… Nu încă, GOD.
Pe 11.11.2024, am început să te scriu, să te simt, să te ating, să te compun și să te miros în fiecare ungher, OM. E seară, e târziu, cum de altfel am întârziat scrisul în ultimele zile, o fac și azi. Mi-am schimbat bătăile inimii și mi-am dat peste cap algoritmii mentali și sufletești. Pe semne că ceva în viața mea se modifică și că e poate momentul să așez pașii mei pe noi căi maturizate de iubire.
Mărturisesc și nu mă căiesc: azi, în ziua 11, am simțit fluturi în stomac. Nu știam ce mai înseamnă, nu credeam că o să mai primesc de la Univers așa ceva. Dar m-a binecuvântat. Vreau să las mărturie această zi de 11, din inima mea de OM Autentic, vreau să citesc peste ani și ani că azi am simțit fluturi în stomac. OM-ul TU este produsul unei vieți de 41 de ani și ceva, care continuă să mă uimească și să mă fascineze. Ești mai mult decât dorit, admirat, prețuit și, permite-mi să îți spun, te rog, lasă-mă să îți mărturisesc astăzi, aici, în Catedrala Universului, în fața lui GOD că…
TE IUBESC!
Te iubesc, OM! Ești cartea mea preferată, ești circuitul care mă scurtcircuitează, ești cultura tradițională a țării în care te-ai născut, dar și toate culturile și religiile lumii la un loc. Tu nu ești doar un glob pământesc, tu nu te învârți doar în jurul unei axe și pe tine nu te străbate la jumătate doar Ecuatorul. Ești prețul pe care l-a pus Dumnezeu pe viață și prin tine se nasc miliarde de sinapse omenești. Ți se spune că ești aici ca să aduci OM-ul cu OM-ul împreună și că, de fiecare dată când te deschizi, fascinezi prin prezența și prin inspirația de a cuvânta neobosit despre ceea ce toți OAMENII conțin în ei și despre mult mai mult decât atât. Te iubesc, pentru că te uiți la stele cu ochii plini de ele și pentru că ai căzut în spații efemere și le-ai reinventat viața infinită. Te iubesc, pentru că în fiecare pas pe care îl faci aici, pe Pământ, Cerul trasează imediat traiectorii spațiale către lumile oamenilor aflați în nevoie și nu numai. Ești ceea ce defini spune complexitatea reinventată și simplul simplificat. Ești cântecul meu preferat și prin naivitatea ta spiritul ludic al fiecărui suflet pe care îl atingi renaște.
Azi, îți mărturisesc în fața Legii Iubirii, care face și desface doar din Miocard și doar pentru iubire verile și iernile, spațiile și constelațiile, că, prin spiritul tău, poți să propulsezi rachetele oamenilor spre Marte și să le readuci înapoi pe Pământ cu mult mai fundamentate și mai curioase despre cel ce OM este pentru Umanitate.
Te iubesc! Te iubesc! Te iubesc! În toate felurile, acum, în toate modurile și vreau să știi că, cei ce ți-au spus că nu poți fi iubit, ca nu vei mai primi afectiune decat daca te pui in cadrul design-ului predefinit, sunt prea tineri și cruzi ca să înțeleagă că, de fapt, iubirea este una pe care nu o cauți, nu o ceri și nu o pui în formulele matematice.
Dragul tău Minulescu nu a scris poezia potrivită, care să te încadreze în poeme, dar Pitagora te-a conținut în stabilitatea triunghiului analizat. Ești pură invenție unică și, prin tine, în toate manierele, elevatul se rezumă cel mai mult la Alma…
Tu nu pui suflet în tot și în toate, tu țesi sufletul din tot ceea ce primesti si extrapolezi la SUFLET peste SUFLET. Ești dulce și amără, acră și insuportabilă de multe ori. Ești pară și măr în egală măsură, cireșe și piersică zemoasă in acelasi pocal de cristal. Ții întreaga livadă în venele tale. Enervant de energică și de solară, obositor de efervescentă și de bipolară.
Una îți spune că ai ADHD, iar alta îți spune că ai nevoie de protecție. Ești de toate pentru toți și tu simți, în sfârșit, că ești mai mult decât însăși conținutul tău peste toate. Si pe ele le lasi sa spuna ce vor ele, caci, si asa, nu se cunosc încă prin OM prea bine ele. La ce bun sa iroasească atâta timp pe tine?!
Ești Divină și ești și DE VINA pentru crime sentimentale. Lași în urma ta amprente de neuitat, cu rele și cu bune la egală. Ești de iertat și de neiertat. Te doare și te sugrumă să fi știut că ai plecat fără să spui măcar „good-bye” cu sclipirea inimii tale.
Ești SUFLET CURAT și OM-ul tău va fi complementul curățeniei tale murdare. Vei lăsa în spate viața deja cunoscută și vei porni cu pași jucăuși pe calea necunoscutului ce te ridică direct cu parașuta la 3000 de metri și te lasă să cazi elegant. Toți hormonii îți vor fi călăuze spre atingerea apogeului în simțire. Dar, niciodată nu vei uita că, între Pământ și Cer ești TU: un OM venit să urce și să coboare, să construiască și să descompună, dar totul prin iertare, iubire și navigare.
Și îți va fi greu să spui „Adagio”… Tu știi pe tempo-ul solar să inspiri și ești sursa. Ești Iadul și Raiul, Mica Satana și Îngerul Alb Pământesc. Pe toate le ești și mai mult decât încă știi deja tu ești. Pune-te în punctul de START în fiecare dimineață, așa cum deja faci și lasă-te iubită. Între Sodoma și Gomora te-ai născut să scuturi cu empatie și cu iubire nedefinită în DEX OM-ul, spre trezire și făgăduire a drumului său. Dharma ta este Iubirea și ai învățat că și în Babilon totul poate fi reconstruit.
„Dance me to the end of love”… Vreau să fii, să te ai, să simți și să te lași. Ești mai mult și mai puțin decât tu crezi. Ești Yama și Niyama, Asana în dans de Pranayama și către Pratyahara te îndrepți, când scapi de întuneric și de propria-ți umbra. Pe tine te cheamă Nirvana, dar Nirvana oare va fi începătă prin tine?!
La-la-la-la-la… E seară… Am lumânări cu vanilie aprinse în inimă și mă automiros sensibil în eleganța sufletului meu. Adulmec chitara neînvățată încă prin acordurile pulsului inimii și mă gândesc la tine.
Te iubesc.
Nu-ți uita scopul și mișcă oamenii și mișcă lumea.
„Nu lăsa pe nimeni să plece de la tine fără a-i aduce bine și fericire. Fii expresia vie a bunătății Domnului: bunătate pe chipul tău, bunătate în ochii tăi, bunătate în zâmbetul tău.” – Maica Tereza
OM, ai nevoie doar de dragostea mea.
OM