Ziua 42 – Sauca. Luna. Învăț să spun NU.

Sunt din nou la Guau, în Moșnița, dar de data aceasta cu L., fiica mea divină. Am venit să luăm un brunch și să celebrăm primul ei post finalizat astăzi cu împărtășanie. Același preot, despre că am scris in ziua 40, care m-a scuturat cumplit și m-a făcut să înțeleg că Biserica adevărată este in mine, pocăință și pioșenia sunt cu adevărat în mine și că extensiile lui Dumnezeu pe Pământ suntem cu toții, că numai El are capacitatea să spovedească cu adevărat, a celebrat slujba de azi.

Este in fața mea, frumoasa in toate cele și văd în ea Sauca, principiul din Yoga, care îmi alinte sufletul în aceste zile.

Sufletul este Maestrul pe care îl las să mă ghideze. Îî spuneam azi lui Prof că nu aparțin nimănui, nici măcar mie și că asta nu se va schimba niciodată. Este înlepet tipul asta de OM și înecp să mă întreb, dacă nu cumva, undeva, cândva l-am cerut să fie parte din proces… Știți voi, cu toții vrem să fim mai buni, vrem să reușim mai multe, să ne demonstrăm, să bifăm, să desăvârșim… Așa sunt și eu, dar, acum, încep încet-încet să mai pun frână și să fac un pic de selecâie în ceea ce privește numărul de bife, numărul de oameni, numărul de proiecte, numărul de demonstrații.

Azi, acum, în spiritul Sauca, mă las inspirată de această ființuca frumoasa-foc în interior, precum și în exterior – GOD, ce perfectă ai făcut-o!

NU, atunci când nu este cu SUFLETUL…

L., vreau să îți spun că ești Profa mea de LENEVIT, de pus timpul pe hold, de zăcut și de adulmecat o oră în statusul Stand-By. Ioi, cât de bine se simte cu tine totul și când învăț să stau, să simt și să am răbdare.
Azi, este ziua 42 din Jurnalul celor 365 de zile în autenticitate de OM. Sunt umană. Am curajul să spun NU și să spun DA, cu mult mai multă maturitate decât ieri. Simt că nu este locul meu peste tot și învăt să accept acest fapt. Gândesc mult mai pragmatic și rațional și completez cu SUFLET, atunci când simt ca este ECHILIBRU. Când simt că este în dezechilibru interacțiunea, parteneriatul, proiectul, conexiunea, IUBESC, dar mă retrag și rămân pe HOLD.

MUZA și MAESTRA

Sauca, din Niyamas Yoga, este un simbol al purității și al armoniei interioare și simt că, astăzi, se revarsă ca o lumină divină în fiica noastră. Se oglindește în sufletul ei curat, în chipul său senin și în capacitatea ei de a rămâne autentică, mereu fidelă esenței sale. În această perioadă sfântă de post, când timpul îndeamnă la reflecție și renaștere, ea devine un exemplu viu al frumuseții pure și al echilibrului sufletesc, inspirând liniște și adevăr în jurul ei. Și nu doar pentru mine, ci pentru toți cei ce o cunosc cu adevărat.

Pentru mine, L: este MUZA. PURITATEA este tendința mea în viață și îmi doresc cu tot SUFLETUL să fie și a ei.

Am păcătuit, GOD. Am înșelat. Se spune că timpul le vindecă și că le așează unde trebuie. Sunt OM. Este multă responsabilitate aici, în natura noastra umană. Să rămânem nepătați este dificil, știu, dar nu este imposibil. Vreau să fiu un OM mai bun. Știu că și tu vrei asta. Să muncim, atunci.

OM