…orice s-ar întâmpla, să nu uit că în inima mea rămâne puritatea unei ființe, care, în fiecare zi, construiește un Univers cald, primitor și plin de înțelegere și de înțelepciune, pentru a putea găzdui alte suflete, care aleg să îmi fie parte din spirit. Azi, este
Trăim într-o lume care ne provoacă în permanență, care ne stimulează în cele mai absurde feluri, care ne face curioși peste măsură și care ne îndepărtează de esența noastră simplă și suficientă. Și, pe măsură ce ne îndepărtăm de această esență, începem să confundăm „binele” cu
Astăzi scriu cu lehamite. Cu un fel de tristețe mocnită, pe care o port de ceva vreme în inima mea de profesor și elev deopotrivă. Mă uit în jurul meu și, din păcate, încep să recunosc tot mai des o formă subtilă, dar adâncă, de
Sunt din nou acasă, pe canapeaua din camera unde îmi aștern, de cele mai multe ori, trăirile și experiențele, aici, în BLOG OM. Sunt un corp. Sunt o mică ființă în Universul mare și cuprinzător. Sunt parte din lumea largă și sunt parte și din
Scriu acum, ziua 250 din Jurnalul meu autentic, în timp real, de pe terasa hotelului unde sunt cazată alături de iubirea mea – Amore Mio. Suntem în Grecia, în Halkidiki, și mai avem o zi și două nopți aici, în această bucată de lume care
Grecia, Amore Mio și evadarea cu Tesla Sunt două zile de când am lăsat totul baltă. Agende, responsabilități, deadline-uri, griji, alarme și notificări. Două zile de când ne-am urcat în Tesla – el cu volanul, eu cu o genată prea mică pentru câte rochii voiam să
Când aveam 16 ani, cel mai mare conflict existențial al meu era că nu-mi dădea “buzz” pe Yahoo Messenger băiatul care-mi plăcea. Mai era Mirc-ul unde așteptam să ne conversăm la ceas de seară, ori HI5-ul unde ne controlam pozele. Sau că nu-mi mergea netul
Trăiesc cu lilieci. Da, așa încep poveștile bune – nu cu „a fost odată ca niciodată”, ci cu „sub grinda mea exterioară s-a format o comunitate înaripată, puțin gotică, foarte nocturnă și extrem de fidelă locuinței mele”. De câțiva ani, împart proprietatea cu o colonie de
Comunicare empatică, respect, remedierea plictiselii în doi, hobby-uri împreună, viață sexuală echilibrată, intimitate și safe space, reziliență, timp împreună, susținere și implicare, conexiune activă, mângâiere, încurajări, umeri, la bine și la greu, niste aventură din când în când nu strica. But first - fiecare în
M-am reașezat în fața mea, întoarsă către suflet. Sunt din nou două zile în care nu am scris și nu mai caut o scuză pentru asta. V-aș minți dacă aș spune că nu am avut timp. Adevărul este că mi-am aranjat firele vieții în așa
Înseamnă mâini care au spiritul și sufletul în ele
Astăzi, în aceste două zile cumulate, vreau să vorbesc despre frici. A trecut potopul și a lăsat și la noi în grădină daune minore. Mi-am dat seama că nu am stat foarte liniștită, singură cu copiii în casă. Dar am sperat că va trece fără
Sunt unele seri în care ieși din casă cu un singur scop: să dansezi la ziua de naștere a uneia dintre cele mai bune prietene ale tale. Să îți pui rujul roșu care țipă independență, dar autocontrol și decență, căci a fi cu Amore Mio
Dacă vă întrebați de ce n-am mai scris în ultimele două zile, e pentru că am fost plecată… nu departe, ci în relația mea de cuplu. Nu într-o călătorie agitată, ci într-una profundă și liniștită, cu rădăcini în pământul de la Moșnița și aripi în
Holla, OM! Simt in ziua 233 expansiunea. Am aripi și mă înalt către vazduh. Îmi place, din când în când, să survolez, în cercuri, ceea ce există dedesubtul meu. Stau pe terasă, pe malul Begăi, și simt cum soarele amiezii se topește lin în limonada mea
Ce ar fi să expun astăzi despre despărțiri și despre ce se întâmplă, atunci când nu ne trăim și nu ne acceptăm finalul, rămânând în doliu chiar și în următaorea relație romantică. Sunt în ziua 232 din Jurnalul atutentic și m-am lăsat inspirată de despărțirile
Este ziua 231 din Jurnalul meu de 365 de zile de călătorie virtuală. Sunt din nou acasă, după o zi minunată petrecută în cele mai frumoase moduri: la Asociația de Psihoterapie, unde am petrecut timp de calitate și extrem de important pentru profesia de psihoterapeut
Azi, în ziua 230, retrasă în cuibul meu, unde se simte atât de bine, încât nici că vă pot explica, înainte de întâlnirea cu complementul meu, vreau să scriu din cele pe care le observ în interacțiunea dintre partenerii aflați într-o relație romantică. Din experiență
Dragii mei și dragile mele, v-am promis că vă povestesc despre mesajele de azi, pe care le-am și pus mai jos, în poze, păstrând anonime persoanele care m-au abordat, precum și pozele lor. Le-am scris doar prenumele reale, daca or și fi acestea cele reale,
Mi-am pus muzică. Ascult Ordinary și mă simt ușoară, înaltă, ca și cum aș pluti un pic deasupra lumii, cu un zâmbet liniștit pe față și cu gândurile mele frumos așezate într-o ordine imperfectă, dar sinceră. Mai devreme, am fost la Amore Mio, pe terasă,
Am trecut prin multe versiuni ale iubirii, dar azi pot să spun, cu inima întreagă, că sunt recunoscătoare pentru fiecare alegere care m-a adus aici.Pentru că azi iubesc. Și sunt iubită. Într-un mod simplu, dar profund. Liniștit, dar plin de viață. Nu mai iubesc cu